Istoricul Parlamentului României
Mi, 28 Octombrie 2009, ora 09:29

DA sau NU la referendum

Scurt istoric

Istoria parlamentarã în România începe în anul 1831 când, în Þara Românescã, a fost adoptat un act cu caracter constituþional denumit Regulamentul organic, aplicat, un an mai târziu, ºi în Moldova. Regulamentele organice au pus practic bazele parlamentarismului în Principatele Române. Constituþia din 1866, promulgatã de Carol I, a pus bazele moderne ale forului legislativ românesc (Parlament), format atunci tot din doua camere. Acesta a funcþionat în concordanþã cu modul de organizare ºi funcþionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme.

Din februarie 1938, odatã cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea ºi în 1940 dupã instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat. Astfel, acesta a fost lipsit de principalele sale atribuþii.

În perioada comunistã, parlamentul a fost reorganizat, prin Constituþia din 1948 ca o adunare unicameralã - Marea Adunare Naþionalã.

Dupã Revoluþia din Decembrie 1989, prin Constituþia din 1991, rolul Parlamentului a fost restabilit, ca organism de bazã al regimului democratit pluripartit.

Parlamentul României este, potrivit Constituþiei, organul reprezentativ suprem al poporului român ºi unica autoritate legiuitoare a þãrii. Parlamentul este alcãtuit din Camera Deputaþilor ºi Senat. Parlamentarii sunt aleºi prin vot universal, egal, direct, secret ºi liber exprimat. Camera Deputaþilor ºi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani.

Rol

Parlamentul adoptã legi constituþionale, legi organice ºi legi ordinare.

Legile trebuie sã fie votate de ambele camere pentru a fi adoptate.

Iniþiativa legislativã poate aparþine Guvernului, deputaþilor, senatorilor sau unui numãr de cel puþin 100.000 de cetãþeni cu drept de vot. Cetãþenii care îºi manifestã dreptul la iniþiativã legislativã trebuie sã provinã din cel puþin un sfert din judeþele þãrii, iar în fiecare din aceste judeþe, respectiv în municipiul Bucureºti, trebuie sã fie înregistrate cel puþin 5.000 de semnãturi în sprijinul acestei iniþiative. Legea odatã adoptatã, este trimisã, spre promulgare, Preºedintelui României.

ªedinþele celor douã Camere sunt publice, însã Camerele pot hotãrî ca anumite ºedinþe sã fie secrete. Camera Deputaþilor ºi Senatul lucreazã în ºedinþe separate, dar se întrunesc în douã sesiuni ordinare pe an. Cele douã camere se întrunesc ºi în sesiuni extraordinare, la cererea Preºedintelui României, a biroului permanent al fiecãrei Camere ori a cel puþin o treime din numãrul deputaþilor sau al senatorilor.

Componenþã

Membrii Camerei Deputaþilor ºi ai Senatului sunt aleºi prin vot universal în cele 42 de circumscripþii electorale, corespunzãtoare celor 41 de judeþe ºi Municipiului Bucureºti. Forul legislativ actual cuprinde 471 de parlamentari: 334 de deputaþi ºi 137 de senatori. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaþilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori, ceea ce explicã diferenþa dintre numãrul deputaþilor ºi al senatorilor aleºi.

Sistemul electoral este unul proporþional (membrii se aleg din toate partidele care au depãºit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se þin o datã la patru ani, ºi sunt fãcute printr-un sistem de reprezentare proporþionalã cu vot în colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc în 30 noiembrie 2008. În Camera Deputaþilor mai sunt primiþi ºi câte un reprezentant al fiecãrei minoritãþi naþionale recunoscute.

Referendumul din 22 noiembrie

Românii sunt chemaþi sã voteze la referendum reducerea numãrului de parlamentari ºi transformarea forului legislativ în Parlament unicameral. În prezent, Parlamentul României este unul bicameral, format din Senat ºi Camera Deputaþilor ºi cuprinde 471 de parlamentari: 334 de deputaþi ºi 137 de senatori. Senatorii ºi deputaþii sunt aleºi prin vot uninominal, iar acest lucru s-a hotãrât tot printr-un referendum.

Preºedintele Traian Bãsescu a iniþiat acest referendum pentru ca populaþia sã decidã dacã este oportunã introducerea Parlamentului unicameral si reducerea numãrului parlamentarilor de la 471 la 300. Conform calculelor preºedintelui dacã se reduce numãrul parlamentarilor, se face o economie lunarã la buget de un milion de euro.

Referendumul este considerat valid doar dacã la alegerile din 22 noiembrie se prezintã la vot jumãtate plus unu din numãrul cetãþenilor cu drept de vot. Dacã referendumul este adoptat, preºedintele poate iniþia modificarea Constituþiei. În aceastã etapã, cetãþenii vor fi chemaþi din nou la referendum pentru a-ºi da cu pãrerea dacã sunt de acord sau nu cu noua formã a Constituþiei. Dupã revizuirea Constituþiei, modificãrile în structura Parlamentului vor putea fi fãcute abia în anul 2012, când expirã mandatul actualului legislativ sau mai devreme, în cazul unor alegeri anticipate.