Profesorul Ioan Sorin Apan, membru al Academiei Artelor Traditonale din România, unul dintre cei mai mari cunoscãtori ai culturii si artei populare românesti, cu initiative dintre cele mai importante în domeniul recuperãrii de traditii, înzestrat cu harul de a citi dincolo de forma obiectelor si de a descifra simbolurile unei lumi azi dispãrute.
Ioan Sorin Apan ne aduce si un costum popular. Duminicile si la toate sarbatorile, taranul iesea cu costumul sau, lucrat de el si de familia lui, nu atat de frumusete, ci pentru ca la sarbatori cerurile se deschid, lumea nevazuta se amesteca in lumea vizibila, duhurile circula si cele bune si cele rele. Batranii cu ochii spiritului inca deschisi, puteau vedea si o aripa de inger si o coada de drac. Azi, ochii nostri nu izbutesc sa vada duhurile. Taranii se ingroapa in costumul lor nu pentru frumusete, viermii nu apreciaza frumusetea unui costum, ci pentru puterea de protectie fata de demoni, in lungul treseu pe care il are de parcurs cel dus prin vami, spre lumea fara dor. Hainele erau adevarate arme spirituale. Taranca le facuse din tot sufletul ei - nemuritor fireste – cususe fiecare frunza, floare…avea memoria fiecare etape, de la lana bruta la fir, la tesatura. Fiecare impunsatura de ac trecuse prin zambetul, lacrima, dragostea, sperantele ei. Cusatura descrie chiar tinta calatoriei finale, locul din colinde: Vestmant lung/ Din cer pana-n pamant/ Scris e in spate,/ Scris e in piept/ De-amandoua partile/ E campul cu florile/ Jur-prejurul poalelor/ Scrisa-i marea tulbure/ Pe la gat, la cheutori/ Scrise-s sfinte sarbatori/ Pe la brau, pe la maneci,/ Scrise-s sfinte dumineci/ In mijlocul cerului/ Este un pom al raiului/ In varfutu' pomului/ Stau doua randunele/ Ce impleteau luminele/ Lumini galbene de ceara/ C-o venit Craciunul iara/ Sa vesteasca peste sat/ C-o venit nou imparat.
05.01.2006, ora 22.00, TVR Cultural
Sorin Apan
Ioan Sorin Apan are licenta in fizica si in teologie. Preda fizica la liceul Nicolae Titulescu si religia la liceul Andrei Saguna. Este etnolog, folclorist, pictor de biserici, creator de artã popularã si teolog brasovean. A publicat volumele " Taina Cerului - astronomie si folclor " 2004 si " Taina Mãrii Negre - oceanografie si folclor " in 2003. E preocupat de o viziune integratoare si nelinistit de pierderea traditiilor intr-o lume desacralizatã. Folclorul era integrat în vechime într-un context socio-cultural care cuprindea toate faptele de viatã din lumea satului. Omul muncea si sarbatorea in colectiv si in acord cu lumea. Azi omul a pierdut aceastã bucurie de a sãrbãtori in acord cu cosmosul. Ca un om care nu viseazã. „Bucuria aceasta pe care o ai atunci când îmbraci un costum popular, te face sã te simti într-adevãr un om mai puternic, mai motivat, mai legat de începuturile tale. Vedeti, si în stiinþã, cãutarea principiilor este un lucru fundamental. O stiintã se dezagregã dacã nu tine legãtura cu propozitiile sale prime. Asa este si cu un neam, cu un popor, iar principiile noastre, legãturile noastre, merg adânc în preistorie. Folclorul este vârful aisbergului care s-a pãstrat la lumina zilei si cred cã acesta este motivul pentru care simtim noi puterea folclorului, atunci cand îl facem, bineînteles, cu totul arsenalul lui hermeneutic. Intrãm în comunicare cu niste filoane de viatã care merg pânã la originile noastre.”
