Campania "TVR te îndeamnă să vezi" dorește să reamintească rostul și necesitatea existenței TVR.

Postul public de televiziune intermediază de peste jumatate de secol accesul publicului la marile valori și personalități ale culturii românești. "Figurile" campaniei sunt acei oameni care au apărut de-a lungul timpului în emisiunile de top ale TVR, s-au impus publicului și au schimbat moduri de gândire.

Această campanie vizează veritabilele personalități ale vieții și culturii românești: scriitori, regizori, muzicieni, artisti plastici sau actori.

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

ALEXANDRU DARIE | ALEXANDRU GHILDUS | ALEXANDRU SOLOMON | ALEXANDRU TOMESCU| ANDREEA RADUCAN| ANDREI BLAIER| CORINA DUMITRESCU| CRISTIAN MANDEAL| FELICIA FILIP| GABRIELA SZABO| GRIGORE LESE| HORIA MIHAIL| ION BOGDAN LEFTER| ION CARAMITRU | IVAN PATZAICHIN | LIVIU MIHAIU | MEDEEA MARINESCU | MIHAI MIHALCEA | OLTEA SERBAN PARAU | PAVEL SUSARA | RAZVAN MAZILU | SPERANTA RADULESCU | TIBERIU SOARE | TONI GRECU | VALENTINA DEDIU | VASILE ERNU | VICTOR REBENGIUC



Recycle Art | Muzica vegetală | Stradivarius în autobuz | Teatrul Masca | Inspirația naturii | Coregrafia străzii
 

MANIFEST PENTRU SPRIJINIREA TELEVIZIUNII PUBLICE

Constatăm că în ultima vreme Televiziunea Publică a devenit obiectul unor atacuri concertate de imagine, inclusiv cu privire la rostul și necesitatea existenței sale.


Tot mai multe voci din sfera politică și nu numai și-au făcut un punct de glorie din a cere fie reducerea finanțării de care beneficiază Televiziunea Publică, fie eliminarea unora dintre canalele sale, fie, chiar, desființarea ei.


Hulită de mulți, dar folosită de și mai mulți, Televiziunea Publică a fost și casă și școală pentru mulți jurnaliști, actori, regizori, oameni de litere, oameni de cultură, oameni politici, oameni din toate categoriile sociale.

Astăzi, la 20 de ani de la căderea comunismului în România, Televiziunea Publică are nevoie din nou să fie apărată, pe de-o parte, de ignoranța care generează în piața media idei cu privire la așa-zisa inutilitate a unei televiziuni publice, iar pe de alta de atacurile unor grupuri care au interese directe în piața audio-vizuală.


Televiziunea Publică a fost, în momentele dure din decembrie '89, centrul de unde a pornit reconstrucția "noii Românii". Atunci, mii de oameni au venit să o apere.
Astăzi, după 20 de ani, Televiziunea Publică încearcă să rămână un bastion al profesionalismului, un promotor al valorilor naționale, al culturii și al informării corecte.


Așa cum în 1989 ea a fost ținta unor atacuri de o duritate fără precedent din partea celor care nu doreau instaurarea democrației, acum, cei care nu văd în televiziune altceva decât o afacere au început să atace "la baionetă" televiziunea publică, revendicând sursele sale de finanțare.


În pofida acestora, vom continua să promovăm valorile autentice, valori de care este atâta nevoie în această epocă de tranziție, vom continua să facem TELEVIZIUNE.


Publicul larg are acces prin Televiziunea Publică la sisteme de gândire și la personalități recunoscute în societatea românească actuală, oferindu-i astfel reperele necesare în crearea unui sistem de valori, atât colective cât și individuale.
În ciuda dificultăților financiare, Televiziunea Publică va continua să susțină informarea corectă a evenimentelor politice, teatrul, muzica de calitate, campaniile sociale și evenimentele culturale.


Televiziunea Publică Română va continua să promoveze tinerii creatori, încercând să formeze și să impună valori autentice.
În urma unei analize oneste, se observă că nume mari ale publicisticii audio-vizuale românești și-au început cariera în Televiziunea Publică, ceea ce îndreptățește afirmația că ea este, în esență, o școală de prestigiu în domeniu. Iar în lupta acerbă pentru audiență, Televiziunea Publică va alege întotdeauna valoarea!
Toate acestea demonstrează caracterul unic al Televiziunii Publice și necesitatea existenței ei ca ultima redută împotriva manelizării, comercialului excesiv, divertismentului facil și a prostului gust. Dacă dorim o Românie competitivă în Uniunea Europeană, avem nevoie de o societate corect informată, educată și capabilă să își creeze propriul sistem de valori. La toate acestea contribuie în mod special Televiziunea Publică.


Am asistat împreună la conturarea unei piețe puternice, competitive, a televiziunilor românești și acesta este un lucru bun. Cu toții cunoaștem fascinația fluxului de informații și modul în care se manifestă puterea periculoasă a selecției între valoare și comercial - cuprinse toate în forța pe care o are televiziunea. În acest spațiu este nevoie de o televiziune puternică, independentă de influnțele unor grupuri economice, capabilă să furnizeze informații și valori fără cenzură. Această televiziune nu poate fi decât Televiziunea Publică.


Din nefericire, Televiziunea Publică se află de câțiva ani într-un impas financiar destul de grav, încercând din răsputeri să-și îndeplinească misiunea pentru care a fost creată și pentru care există în prezent toate televiziunile publice europene sau de pe plan mondial - aceea de reper în informare, formare și divertisment de calitate pentru cetățenii unei țări.


Cauzele sunt multiple, de la faptul că gradul de evaziune la plata taxei tv este imens, până la adoptarea unor legi care au afectat financiar direct Televiziunea Publică,  la momente de management defectuos sau la evoluții defavorabile ale pieței media.


Televiziunea Publică rămâne o forță și această forță vine de la milioanele de români care încă o îndrăgesc și de la miile de artiști, oameni de cultură, sportivi, jurnaliști care au beneficiat și beneficiază de sprijinul Televiziunii Române.
Considerăm că România, întreaga societate, are nevoie de o televiziune publică puternică și credibilă, de un pilon de informare, reper pentru valorile morale și culturale ale cetățenilor români.


Este imperios necesar ca statul român să susțină, atât material, cât și moral Televiziunea Publică. În același timp însă independența Televiziunii Române nu va putea fi asigurată dacă sursele de finanțare vor fi înclinate mai mult către stat decât către societate.